Religia în şcoli, un subiect extrem de controversat

Despre cât de controversat este subiectul legat de desfășurarea orelor de religie în școli poate că ați citit. Pe tema asta vă propun să vorbim azi. Mi-ar plăcea să știu și părerile voastre.

Bineînțeles că există două tabere clar conturate. Pe de o parte sunt părinții care sunt de acord să se predea religie în școli, pe de altă parte sunt părinții care se împotrivesc. Ar trebui să fie o alegere a fiecăruia, nu o controversă.

Eu una sunt pro, asta pentru a nu lăsa loc de interpretare.

Îmi doresc ca fata mea să înțeleagă că a fi creștin-ortodox e parte din structura noastră și că această religie le poate ajuta în clipe grele, când poate că nu mai văd nicio soluție și decid să facă vreun gest necugetat.

Nu sunt una dintre persoanele care merg la biserică zilnic și nici măcar săptămânal,însă îl port pe Dumnezeu în suflet în tot ceea ce fac.

Ortodoxismul îi ajută pe cei care vor să audă că sinuciderea e un păcat grav, că nu e bine să furi, că e bine să îi ajuți pe cei care au nevoie să fie ajutați s.a.m.d. Iar dacă ortodoxismul te învață să fii bun și nu rău, de ce să respingi această religie? Vorbesc în mod special despre ortodoxism pentru că asta este credința mea.

În urmă cu mult timp, vorbeam cu un prieten de familie, preot la o biserica din Craiova și îmi spunea că oricine îl poate descoperi pe Dumnezeu în interiorul lui, nu neapărat într-o biserică. Religia ar trebui să fie legată de propria persoană și de propriile credințe, nu neapărat de convenții.

Extrapolând un pic, am cunoscut chiar și musulmani a căror credința i-a ajutat să fie oameni verticali şi raţionali. Au fost crescuți în așa fel încât să își poată alege singuri religia la 16 ani. Sunt de acord că există un singur Dumnezeu pentru toată lumea și n-ar fi capabili să facă atrocități în numele religiei. Despre alt tip de musulmani știți și voi… Dar, e o vorbă – „nu există pădure fără uscături”, așa cum nici ortodoxia sau catolicismul nu sunt lipsite de exemple negative.

Revenind la subiect…

Consiliul Europei a venit cu recomandarea ca în școli să fie predată Istoria Religiilor, în cadrul disciplinei Religie. După cum era de așteptat, Patriarhia susține predarea orelor de religie în cadrul programului de învățământ și spune că ora de religie și ora de istorie a religiilor nu ar trebui fi puse în opoziție, acestea completându-se. Ceea ce este foarte adevărat.

„Cunoaşterea propriei culturi religioase este o etapă absolut necesară pentru înţelegerea celorlalte religii. Pentru a cunoaşte specificul altor culturi este nevoie întâi de educarea în propria cultură şi tradiţie, altfel învăţământul devine doar o sursă de relativism sincretist şi confuzie. Este ca şi cum în şcolile româneşti s-ar învăţa literatură universală sau istorie universală, fără studiul prealabil al literaturii şi istoriei României. Elevii înscrişi la ora de religie au posibilitatea de a se înscrie, în liceu, şi la cursul opţional de istoria religiei. Manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase, unul dintre obiectivele predării religiei, este contestată în câteva articole recente de presă prin care se respinge, de fapt, ideea de morală publică, noţiune considerată în teoria generală a dreptului a fi unul dintre fundamentele dreptului. În plus, peste 2.000.000 de părinţi şi-au înscris copiii la ora de religie (peste 90% dintre copii).”

Avem o țară de experți. Sunt politicieni care susțin că disciplina Religie „indoctrinează” și că te invaţă „o dogmatică ruptă de realitate”. Hai, serios? Vor ajunge copiii care studiază Religie în școli să deseneze pe astfalt scene din Sodoma și Gomora? Nu cred! Pe de altă parte, personal, prefer să mă uit la un desen cu îngerași realizat de un copil de câţiva ani, decât la unul cu tancuri și mitraliere.

Să mă aștept că vine copilul de la școală și caută de nebun un post cu desene animate cu crime și alte ciudățenii pentru că aşa i s-a spus la ora de religie, iar nu cred. Nici Albă că zăpada nu mai e ce a fost, e timpul roboților și-al altor grozăvenii, spre care copiii sunt îndreptaţi uneori chiar de către părinţi.

Avem și legi ce privesc studierea Religiei în școli

Începând cu  2015, elevii care doresc să studieze Religie în cadrul materiilor școlare, trebuie să își exprime această dorință printr-o cerere scrisă care trebuie depusă în ultima lună a unui an calendaristic pentru anul viitor.

Există și posibilitatea ca elevul să se răzgândească, iar în acest caz media generală i se va încheia fără a se lua în calcul disciplina.

Cred că orice elev și părinte ar trebui să cunoască următoarele aspecte:

• Religia include mai multe culturi și se prea poate să existe situaţii în care cererile pentru a studia unul dintre acestea să fie insuficiente. În acest caz elevii vor putea să studieze materia și în regim simultan.
• Inspectoratele școlare teritoriale pot încheia acorduri de parteneriat cu reprezentanți ai instituțiilor de cult, pentru ca elevii să poată studia Religia în cadrul cultului de care aparțin. Astfel, se va stabili locul în care se va desfășura ora cu personal calificat și alte detalii necesare.
• Pe de altă parte, elevii care nu se înscriu pentru Religie, vor face alte activități în timpul în care se desfășoară ora.

În concluzie…

Nu pot să înteleg unde e pericolul dacă copilul meu sau al tău ştie că trebuie să-şi cinstească părinţii, că nu trebuie să ucidă, să fie desfrânat, să fure sau să mintă!