O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Chiar dacă, la începutul anilor 2000, când s-a născut fetița noastră nu se cunoșteau prea multe despre parenting, am știut cumva instinctual că a avea tradiții în familie va crea legături puternice între noi.

Așa că, încă de când fiica noastră era foarte mică, am păstrat câteva obiceiuri, câteva ritualuri nescrise, pe care toți membrii familiei le respectă cu anumite ocazii.

Rolul acestor ritualuri este acela de a păstra familia unită și de a oferi un sentiment de stabilitate și apartenență. Pe lângă cititul poveștii de seară, mersul la cumpărături împreună, seara de filme si înghețată, colorarea ouălor de Paște și împodobirea bradului de Crăciun, una dintre cele mai apreciate tradiții în familia noastră este petrecerea week-endurilor de vară în drumeții prin țară.

Deși, odată cu trecerea timpului, unele dintre tradiții s-au stins, cum ar fi aceea a cititului povestii de fiecare seară, au intervenit altele noi, iar unele s-au păstrat chiar și în prezent.

Dacă uneori planificam cu grijă câte o plecare, stabileam obiectivele turistice de vizitat, alegeam cel mai oportun traseu și așa mai departe, alteori pur și simplu ne urcam în mașină și porneam la drum. Chiar și la aceste plecări în grabă, mai ales când fetița era mică, aveam grijă sa pregătim ceva de ronțăit pentru drum. Câteva nuci, fructe, biscuiți sau sandvișuri. Aveam la vremea aceea o ladă frigorifică, nu tocmai încăpătoare, din aceea cu pastile care se congelează înainte de a fi folosite.

Țin minte că, pe când cea mică avea vreo 6 ani, într-o sâmbătă de iulie, am hotărât să mergem într-o astfel de drumeție. Am pregătit, ca de obicei câteva gustări și am pornit în aventura care urma.

Citește și:  Rețeta zilei: File de curcan umplute cu brânză roquefort și nuci

Și chiar am avut parte de o „aventură” în acel week-end. Cu toate că înghețasem pastilele lăzii frigorifice, și alimentele păreau în bună stare, fiica noastră a făcut o „frumoasă” toxiinfecție alimentară.

De prisos să vă spun ce spaimă am tras până și-a revenit complet. Aveam atunci o mașină cu portbagaj generos, așa că am decis, împreună cu soțul meu, să cumpărăm un frigider mic pe care să-l folosim în plimbările noastre de vară.

Așa cum facem de obicei, am intrat întâi pe net pentru a compara modelele existente, și a stabili care se potrivește nevoilor noastre. Am găsit multe sugestii pe http://frigidermic.ro. De acolo am pornit și spre alte site-uri de profil, am trecut prin marea majoritate a magazinelor online de la acea vreme, am căutat review-uri până și pe Amazon.

Deși inițial ne gândeam să îl amplasăm în portbagaj, s-a dovedit că este mult mai bine să stea pe scaunul din față, deoarece se afla mai aproape de priză. Mai târziu am descoperit și priza din portbagaj și l-am mutat acolo.

Am ales în cele din urmă un model destul de încăpător, nu doar pentru niște sticle de suc sau apă, însă dacă nevoile voastre nu sunt astea, există modele și cu o capacitate ai mică.

În familia voastră ce fel de tradiții aveți, s-au schimbat ele cu trecerea timpului, ca și la noi? Ați păstrat una preferată peste ani?